vizita

buna.

ce mai faceti?

ieri, cand doar ce ma pusesem in pat, aud niste chicoteli pe langa mine. mai sa fie, ce a pus mama in lapte, ma intreb, daca am inceput sa aud raţa din dotare si iepurasul patrat?

deschid ochii si incerc sa identific locul raţei, pentru a o apostrofa putin, dar, ce sa vedeti, boieri dumneavoastra, de patut atarnau doua feţe zambarete de copii. una dintre ele imi aducea aminte de cea-ca-mama, cealalta imi era familiara dar nu aveam cu ce sa o asociez. inca.

dupa ce m-am mai dezmeticit i-am recunoscut pe verisorii mei, Ioana si Mihaita. au venit sa ma vada impreuna cu tataie. ce m-am bucurat sa ii vad pe toti. mami a mea, cat si a lor, i-au lasat sa ma mangaie pe burtica, dar ei erau foarte fricosi. la inceput. apoi au mai prins curaj si ne-am jucat un pic. Ioana a prins glas si m-a intrebat de ce sunt asa mica. sincer abia atunci am vazut ca sunt imbracata in alb, cu niste oite pe mine si nu am stiut ce sa ii raspund. i-am zambit doar. de fapt, intrebare a fost folosita ca diversiune, pentru ca Mihaita tocmai ce o zbughea cu raţa mea in mana. am vrut sa il strig dar m-am gandit sa il las sa se bucure de ea, oricum mi-o da inapoi. abia astept sa ies cu ei in parc, apoi sa ne jucam cu mingea, apoi sa mergem cu bicicletele. 

pe seara am stat cu sufletul la gura, ascultand meciul fetelor de la Oltchim. le-am incurajat si eu, in timp ce mami si Lavi imi faceau baiţa. apoi am incercat sa adorm, dar gandul ca nu am scris aici ma tinea treaza. pana pe la 2 noaptea, spre disperarea mamei...

apoi am adormit si cand m-am trezit lumina mare era pe cer. am mancat si, pana sa adorm, v-am povestit aceste lucruri.

va pup.